Starea economiei intr-un singur grafic.

Graficul de mai jos ne ajuta sa intelegem mai bine de ce nivelul de trai al populatiei nu creste, desi economia creste de trei ani, iar PIB a ajuns din nou la valoarea din 2008.

Cateva consideratii

1. Calculat in lei la valoarea din anul 2000 (se elimina astfel efectul inflatiei, si variatia cursului de schimb pe parcursul anilor), in T3.13, Produsul Intern Brut era cu doar 1,8% mai redus decat cel inregistrat in T3.08, respectiv inainte de inceperea crizei in Romania. In acelasi timp, numarul salariatilor era cu 9,4% mai redus, iar asta inseamna ca generam aceeasi valoare adaugata, desi numarul salariatilor a scazut cu 500.000.

2. Faptul ca actuala crestere economica nu este insotita si de cresterea semnificativa a numarului locurilor de munca explica si evolutia ratei somajului, care a crescut de la 5,4% in T3.08, la 7,5% in T3.13. Numarul somerilor a crescut de la 550.000, la circa 743.000, desi economia se afla practic la nivelul din 2008.

3. Un PIB mai mare, si un numar de salariati mai mic inseamna o crestere a productivitatii muncii, evolutie care a dus la cresterea profiturilor companiilor. Nu avem inca date pentru 2013, insa potrivit Eurostat, ponderea in PIB a excedentului brut din exploatare (mai multe detalii despre modul de calcul al PIB gasiti aici) a crescut intre 2008 si 2012 de la 47,2%, la 51,2%, in timp ce ponderea salariilor in PIB a scazut in aceeasi perioada de la 42%, la 36,6%.

Avem cele mai scumpe alimente din U.E,raportat la venituri.

    Romania a pierdut de mult pariul cu agricultura, iar acest lucru se vede in preturi – raportat la venituri, preturile alimentelor sunt cele mai scumpe din Uniunea Europeana, mult mai scumpe decat in Bulgaria sau Ungaria, spre exemplu.

Astfel, potrivit unor calcule realizate de Departamentul Agriculturii din SUA, suma alocata de romanul mediu achizitiei de produse alimentare a fost $1.564, sau 29,4% din totalul cheltuielilor de consum efectuate in anul 2011, acesta fiind de departe cel mai mare procent din toate tarile membre UE, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire.

De remarcat faptul ca, un roman cheltuie circa 90% din venituri, media in Uniunea Europeana fiind relativ similara.

Pentru comparatie, un bulgar a alocat $947, respectiv 21,2% din totalul cheltuielilor de consum, un maghiar a alocat $1.317 sau 17,8% din total, iar un german $2.658, sau 11,1% din totalul cheltuielilor de consum. In China, cheltuielile cu achizitia alimentelor au fost in suma de $454, sau 21,3% din total.

Cu alte cuvinte, un roman mediu cheltuie pe mancare cu 65% mai mult decat un bulgar, desi totalul cheltuielilor de consum sunt cu doar 20% mai mari. Mai mult, cehii cheltuie cu doar 6,5% mai mult decat noi, desi totalul cheltuielilor de consum efectuate de cehul mediu sunt duble fata de cele ale unui roman mediu.

Cele mai ieftine alimente se gasesc in Marea Britanie, ponderea acestui tip de cheltuieli in totalul cheltuielilor efectuate de un englez fiind de doar 9,4%.

Datele americanilor sunt confirmate si de Eurostat, chiar daca metodologia de calcul este alta. Practic, daca luam in considerare indicele preturilor de consum pe baza caruia se calculeaza inflatia se observa ca, in anul 2013, ponderea cheltuielilor cu achizitia alimentelor este de 30,4% in cazul Romaniei, de departe cel mai mare procent din UE, pe locul doi situandu-se tot Lituania cu un procent de 23,1%, iar pe trei Letonia cu 21,8%. Media UE este de 14%.

Totusi, in ultimii ani am facut si progrese: daca in anul 2001, cheltuielile cu mancarea aveau o pondere de aproape 40% in totalul cheltuielilor de consum, acum am ajuns la 30%, detalii in graficul numarul doi.

Locuri noi de munca

   Unul dintre cele mai importante obiective mentionate in programul de guvernare al actualei coalitii aflate la putere este crearea a un milion de noi locuri de munca, astfel incat, numarul salariatilor sa egaleze numarul pensionarilor. Atingerea acestui obiectiv este cu atat mai important cu cat, in 2009 si 2010, economia a pierdut peste 700.000 de locuri de munca, doar 280.000 dintre acestea fiind practic recuperate in ultimii trei ani.

Cum a evoluat in 2013 numarul salariatilor, si ce sanse sunt ca acest milion de noi locuri de munca sa devina realitate?

1. Evolutia lunara a numarului de salariati

Potrivit datelor INS, in octombrie 2013, numarul salariatilor declarati oficial de angajatori a ajuns la 4.374.200, in crestere cu 62.600 comparativ cu decembrie 2012, si cu 96.900 comparativ cu mai 2012, respectiv din momentul in care actuala putere a preluat conducerea tarii.

Pentru comparatie, in primele 10 luni din 2012, cresterea a fost de 148.800, iar in primele 10 luni din 2011, de 99.600, detalii in graficul de mai jos, click pe imagine pentru marire.

2. Sector public versus sector privat

Dintre cei 4,37 milioane de salariati, 886.100 sunt angajati in sectorul public (educatie, sanatate, aparare), iar 3.488.100 in sectorul privat. Pe graficul numarul 2 se poate observa faptul ca, in ultimul an, numarul angajatilor din sectorul public a ramas relativ constant (dupa o scadere de aproximativ 150.000 in 2009 si 2010), in timp ce, in sectorul privat, in luna iulie a inceput in usor trend de scadere.

3. Evolutia numarului de salariati versus PIB

Pentru a intelege mai bine care sunt perspectivele pietei muncii pe termen lung, sa privim evolutia efectivului de angajati si a PIB din 2002 incoace ca variatie anuala.

4. Evolutia numarului de salariati din 1969 si pana astazi

In 2013, numarul salariatilor a fost cu 12% mai mic decat cel inregistrat in anul 1969, si cu 50% mai mic decat cel inregistrat in 1990 (grafic 5). Este adevarat ca, inainte de 1990 nu exista munca fara forme legale, iar acum, peste un milion de persoane lucreaza fara sa fie declarati de angajatori.